In anul 1453 armata imperiului otoman condus de Mehmet al II-lea cucerea Constantinopolul. Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit și moartea ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea, dar și o victorie strategică de o importanță crucială pentru cucerirea estului mediteranean și al Balcanilor de către otomani. Constantinopolul a rămas capitala Imperiului Otoman până la destrămarea acestuia în 1922. În anul 1930, după proclamarea Republicii Turcia, orașul a fost redenumit în Istanbul.
La Constantinopol erau concentrate cele mai importante odoare ale crestinismului printre care si cei doi sfinti care dupa aceste evenimente au ajuns in Corfu aduse de catre crestini de teama de a nu fi distruse sfintele moaste de catre otomani. Si aici au ramas pana in zilele de astazi savarsind nenumarate minuni stiute si nestiute.

Sfantul Ierarh Spiridon Episcopul Trimitundei (tinut aflat in insula Cipru de astazi)
Cuviosul Părintele nostru Spiridon, făcătorul de minuni, a trăit pe vremea împăratului Constantin cel Mare şi a lui Constantie, fiul lui. Era simplu la purtări şi smerit cu inima. La început a fost păstor de oi. Apoi s-a însurat, iar după moartea soţiei a fost făcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor în aşa măsură că a fost numit făcător de minuni.
Vezi: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie12.htm


Biserica Sfantul Spiridon se afla foarte aproape de parcul cel mare de pe faleza, se poate observa de aproape oriunde din oras datorita turnului cu ceas.
Sfintele sale moaste sunt aproape intacte fiind unul din putinii sfinti parinti ierarhi (alaturi de Sfantul Ierarh Nicolae care are trupul la Bari in Italia) de la primul sinod de la Niceea pastrat aproape intact.


Corfiotii fac anual cateva procesiuni prin oras cu sfantul, cu fanfara militara, sobor de preoti si ierarhi, in acest mod ii multumesc pentru ajutorul acordat in permanenta si in special in vremuri de restriste.

In fiecare an, pe 12 decembrie, papucii Sfatului Spiridon sunt schimbati. Ei se tocesc ca urmare a drumului parcurs spre vestirea lui Hristos in intreaga lume. De aici si denumirea de “sfantul calator”. Din marturiile unor clerici reiese ca pentru perioade scurte de timp, trupul sfantului nu mai este prezent in racla, iar atunci cand revine, este cald si prafuit. Acesta este si motivul pentru care, in cantarile Acatistului sau spunem: “Bucura-te ca esti si cu oamenii cu trupul petrecator; Bucura-te ca incaltamintele tale slujesc ca dovada”. Papuceii care se tocesc sunt oferiti altor biserici si manastiri din lume, sunt mai multe si in Romania care detin papucei sau vesmant de la sfantul.

Minunea de la Primul Sinod de la Niceea (locatie orasul Iznik de astazi din Turcia) de la anul 325.

Datorita scandalului starnit de episcopul Arie al Alexandriei prin care el nu era de acord cu Sfanta Treime asa cum sustine biserica ” Una de o Fiinta si Nedespartita”, Sfantul Imparat Constantin cel Mare convoaca toti ierarhii din tinuturile crestine cca 318 sfinti parinti si il prezideaza personal spre a lamuri lucrurile si a face pace in sanul bisericii proaspat legalizate de catre el. In toiul dezbaterilor Arie s-a ales cu o palma de la Sfantul Ierarh Nicolae pentru ca hulea pe Dumnezeu iar Sfantul Ierarh Spiridon inspirat de Duhul Sfant a ridicat o caramida de jos, a facut asupra ei semnul Sfintei Cruci, invocand numele Sfantei Treimi, in timp ce in mana stanga tinea caramida. Dupa ce a facut semnul Sfintei Cruci, focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana lui. Astfel, prin cele trei elemente distincte: pamant, foc si apa, a descoperit diversitatea, iar prin totul unitar – caramida, a descoperit unitatea. Astfel s-a vadit inselarea lui Arie care a si fost anatematizat.

Sfanta Imparateasa Teodora -sinaxar 11 februarie

Sfanta Imparateasa Teodora era de origine din Paflagonia (Nordul Anatoliei, Turcia europeana de azi), fiind fata unui anume Marinus, comandantul regimentului militar. A fost sotia Imparatului Teofil Iconoclastul (829-842), insa nu a aderat la erezia iconoclasta  impreuna acesta (iconoclastii distrugeau icoanele considerandu-le chip cioplit). Dupa moartea sotului ei, Sfanta Teodora a guvernat tara cu intelepciune vreme de 15 ani, deoarece fiul lor, Mihail, era inca minor.

Sfanta Imparateasa Teodora a convocat un sinod, la care iconoclastii au fost anatematizati, iar venerarea icoanelor recunoscuta in cultul Bisericii. Sfanta Teodora a stabilit celebrararea anuala a acestui eveniment, “Biruinta Ortodoxiei”, in prima Dumnicia din Postul Mare. La noi i se spune” Duminica Orodoxiei”

In 857 Sfanta Teodora s-a retras de la guvernare, lasand locul fiului sau, si a petrecut 8 ani in Manastirea Sfanta Eufrosina, unde si-a inchinat viata nevointelor ascetice. Moastele sale au savarsit nenumarate minuni.

Biserica Maicii Domnului din Corfu care adaposteste moastele Sfintei Imparatese Teodora se afla la cateva strazi de cea a Sfantului Ierarh Spiridon.

Racla Sfintei Imparatese Teodora

Ma gandesc ca in mod sigur nu intamplator acesti doi mari sfinti ai crestinatatii au ramas dupa mii de ani intregi si impreuna aproape. Practic sunt doi sfinti care au “demontat” cele mai mari erezii: arianismul si mai tarziu iconoclasmul care a facut foarte multe victime in randul crestinilor si care a distrus odoare nestemate ale crestinismului.